CÓLICĂ, colici, s.f. (Mai ales la pl.) Simptom al unei boli la om și la animale, manifestat prin dureri puternice produse de contracția musculară a organului bolnav. ◊ Colici hepatice = dureri puternice de ficat. Colici nefritice = dureri mari de rinichi. Vezi definitia »

RADIONEVRÍTĂ s.f. Nevrită cauzată de acțiunea razelor radioactive asupra unui nerv. [Cf. fr. radionévrite]. Vezi definitia »

PALÚDĂ, palude, s. f. (Înv.) Baltă; mlaștină. – Din lat. palus, -udis, fr. palude. Vezi definitia »

puiáță s.f. (reg.) coteț în care se dă mâncare puilor; puierniță. Vezi definitia »

șápcă (șépci), s. f. – Capelă, caschetă. – Mr., megl. șapcă. Sl. šapŭka, bg., sb., cr., rus. šapka (Miklosich, Fremdw., 128; Cihac, II, 385; Conev 84; Ivănescu, BF, VI, 104), cf. pol. czapka (› ceapcă, s. f., înv., coif, cască), mag. csapka (Treml, Hung. Jb., IX, 302), tc. șabka. – Der. șepcar, s. m. (cel care confecționează șepci); șepcărie, s. f. (fabrică, magazin de șepci); șapcaliu, s. m. (persoană care poartă capelă), din tc. șapkali (Graur, Rom., LIII, 384; Scriban). Vezi definitia »