Definita cuvantului manșetă
manșétă (manșéte), s. f. – Parte terminală (întoarsă) a mînecii. Fr. manchette, de la manche „mînecă”, de unde și manșon, s. n., din fr. manchon. E dubletul lui manișcă, s. f. (manșetă; plastron), din rus. maniška (Cihac, II, 185). Cf. manget.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu manșetă
LUNÚLĂ s.f. 1. (Geom.) Figură plană formată din două arce de cerc cu aceleași extremități. ◊ Lunulele lui Hipocrate = cele două lunule obținute prin construcția unor semicercuri pe ipotenuza și catetele unui triunghi dreptunghic. 2. Pată albă de forma unei semilune, situată la baza unghiei omului. [< fr. lunule, cf. lat. lunula – semilună]. Vezi definitia »
METALÍMBĂ s. f. metalimbaj. (după fr. métalangue, it. metalingua) Vezi definitia »
ASTRONAÚTICĂ s.f. Știința și tehnica zborurilor interastrale; cosmonautică. [< fr. astronautique, cf. gr. astron – astru, nautikos – de navigație]. Vezi definitia »
PSEUDOMEMBRÁNĂ, pseudomembrane, s. f. Membrană formată pe amigdale, pe cerul gurii și în nas, în unele boli ca anghina difterică, laringită etc. [Pr.: pse-u-] – Din fr. pseudo-membrane. Vezi definitia »
METABIÓZĂ, metabioze, s. f. (Biol.) Comensualism. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. métabiose. Vezi definitia »