saigít, saigíturi, s.n. (înv.) strângere a beilicului, a oieritului. Vezi definitia »

FOTOTEODOLÍT, fototeodolite, s. n. Aparat fotogrammetric utilizat în obținerea fotogramelor terestre. [Pr.: -te-o-] – Din fr. photothéodolite. Vezi definitia »

ÎNNOÍT, -Ă, înnoiți, -te, adj. 1. Făcut din (sau ca) nou; reparat. ♦ Îmbrăcat cu ceva nou. 2. Fig. Schimbat, primenit, împrospătat. – V. înnoi. Vezi definitia »

EXPLICÍT, -Ă, expliciți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este exprimat limpede; deslușit, lămurit, clar. ♦ (Despre o funcție matematică) Care este egal cu o anumită expresie ce conține numai variabile independente. – Din fr. explicite, lat. explicitus. Vezi definitia »

SILÍT², -Ă, siliți, -te, adj. 1. Care este făcut fără voie, fără tragere de inimă, cu silă; forțat, constrâns, nevoit, obligat. ♦ Care este lipsit de sinceritate, nenatural; de formă. 2. (Despre acțiuni, mișcări etc.) Zorit², grăbit. – V. sili. Vezi definitia »