BABILONÍE s. f. încurcare, amestecare a limbilor; vorbire, scriere confuză. ♦ dezordine, situație confuză, haotică. (<babilon/ic/ + -ie) Vezi definitia »

BABÁIE s.m. (Înv. și reg.) Babacă. – Din bab[acă] + suf. -aie. Vezi definitia »

HEMATODERMÍE s.f. (Med.) Afecțiune a sistemului hematopoietic, însoțită de leziuni cutanate. [Gen. -iei. / < fr. hématodermie, cf. gr. haima – sânge, derma – piele]. Vezi definitia »

PALEOHISTOLOGÍE s. f. studiu al țesuturilor animale păstrate în fosile. (< fr. paléohistologie) Vezi definitia »

SEROLOGÍE s. f. 1. Știință care se ocupă cu studiul serurilor terapeutice, specifice sau nespecifice; capitol al imunologiei care cuprinde studiul metodelor pentru punerea în evidență a anticorpilor din serul sangvin, precum și studiul antigenelor microbiene și celulare și a toxinelor. 2. Studiu de laborator care constă în analizarea modificărilor serice din cursul diferitelor boli. – Din fr. sérologie. Vezi definitia »