Definita cuvantului mărgea
mărgeá (mărgéle), s. f. – Boabă de sticlă, mărgică. – Mr., megl. mărdzeauă. Lat. margĕlla (Densusianu, Hlr., 200; Pușcariu 1029; Candrea-Dens., 1029; Candrea-Dens., 1052; REW 5353; cf. Rosetti, I, 69 și II, 68). Mai puțin probabilă der. din gr. μαργέλλιον (Cihac, II, 673) sau μάργαρον (Rohlfs, EWUG, 1330). – Der. mărgică, s. f. (bobiță de sticlă; plantă, Melica nutans; cioplitură, șanț pentru asamblarea lemnelor unei plute); mărgelușe, s. f. (mărgea; plantă, Lithospermum arvense); mărgelat, adj. (împodobit cu mărgele); mărgelată, adj. (oaie cu excrescențe cornoase pe gît); mărgelare, s. f. (îmbinare, șanț).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mărgea
ȘÁISPREZECELEA, -ZECEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al cincisprezecelea si al șaptesprezecelea. – Șaisprezece + le + a. Vezi definitia »
JUCĂRÉA, jucărele, s. f. Jucărioară. – Jucărie + suf. -ea. Vezi definitia »
NISFEÁ s. f. v. nisfia. Vezi definitia »
iórcea adv. (reg.) întruna, mereu, fără astâmpăr (în expr. umblă iorcea = umblă întruna). Vezi definitia »
actiunea de reducere a valorii nominale a insemnelor monetare Vezi definitia »