Definita cuvantului mărit
mărít (măríți), s. m. – Soț, bărbat. Mr. mărit. Lat. marῑtus (Candrea-Dens., 1050). Sec. XVI, înv., pare să se fi conservat în expresia de mărit „de măritat” (Tiktin crede că este un postverbal de la a mărita). – Der. mărita, vb. (a (se) căsători o fată), mr. marit, mărtare, megl. marit, măritari, istr. marit, din lat. marῑtāre (Pușcariu 1032; Candrea-Dens., 1051; REW 5361), cf. alb. marton, it. maritare, fr. marier, prov., cat., sp., port. maridar (e cuvînt de uz general, cf. ALR, I, 250); măritiș, s. n. (căsătorie). Der. neol. marital, adj., din fr. marital; maritalmente, adv., din fr. maritalement.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mărit
AȚIPIT, -Ă, ațipiți, -te, adj. Care a fost cuprins de un somn ușor (și de scurtă durată). – V. ațipi. Vezi definitia »
DESTĂINUÍT adj. v. DESTĂINUI. [DEX '98] Vezi definitia »
DÉBIT1 s.n. Sumă sau lucru împrumutat, de împrumut. ♦ Cont asupra a ceea ce s-a împrumutat sau s-a furnizat cuiva; evidența contabilă a acestui cont. [Pl. -te, -turi. / < it. debito, fr. débit, cf. lat. debitum]. Vezi definitia »
SCIT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) care aparținea unei populații indo-europene nomade, în stepele din nordul Mării Negre și ale Mării Caspice; scitic. ◊ (s. f.) limbă iraniană veche vorbită de sciți; scitică. (< fr. scythe, lat. scytha) Vezi definitia »
PORFIRÍT, porfirite, s. n. Rocă vulcanică cu aspect de porfir, de obicei în culori închise, folosită mai ales la pavaj. – Din fr. porphyrite, germ. Porphyrit. Vezi definitia »