Definita cuvantului masă
másă (mése), s. f. 1. Mobilă, pe care se mănîncă. – 2. Mîncare. – 3. Bancă, tarabă. – Mr. measă, megl. męsă. Lat. mensa (Pușcariu 1040; Candrea-Dens., 1066; REW 5497), cf. fr. moise, sp., port. mesa. – Der. măsar, s. m. (Trans., dulgher, tîmplar), cu suf. -ar; măsaniu (var. Trans. de S., măsai), s. n. (Banat, față de masă), care pare der. intern de la masă (după Pușcariu 1043, din lat. *mensalium; după Candrea, din bg. mesal); măsariță, s. f. (Trans., față de masă), de la măsar cu suf. -iță (după Pușcariu 1043 și Tiktin, din lat. mensalis); mescioară, s. f. (măsuță); mesi, vb. (a chefui, a benchetui); mesean, s. m. (invitat la masă); meselnic, s. m. (Olt., mesean); comesean, s. m. (invitat la masă). – Din rom. provine bg. masa (Capidan, Raporturile, 225), tc. masa (Miklosich, Slaw Elem. in Türk., 14; Meyer, Türk. St., I, 46).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu masă
ZĂBÁVĂ, (rar) zăbave, s. f. 1. Întârziere, încetineală, tărăgăneală, zăbovire. ◊ Expr. (Fam.) Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecât, îndată. A-și face zăbavă = a-și pierde vremea, a întârzia. Fără (de) zăbavă = fără întârziere, imediat, îndată. 2 Răgaz, odihnă. 3. Trecere de vreme; amuzament, petrecere, distracție. – Din sl. zabava. Vezi definitia »
FARANDÓLĂ s.f. Vechi dans provensal cu mișcare moderată în care dansatorii formează un lanț; melodia acestui dans. [< fr. farandole, cf. prov. farandolo]. Vezi definitia »
SUPRADÓZĂ, supradoze, s. f. Doză exagerată (de droguri); supradozaj. – Supra- + doză (după fr. surdose). Vezi definitia »
POLICLÍNICĂ s.f. Unitate medicală de consultații și tratament pentru bolnavi ambulatorii. [Gen. -cii. / < fr. policlinique, rus. poliklinika, cf. germ. Poliklinik]. Vezi definitia »
FLATULÉNȚĂ s. f. acumulare excesivă de gaze în stomac și în intestine; flatuozitate, meteorism. ◊ evacuare frecventă, abundentă și necontrolată, a gazelor din intestine. (< fr. flatulence) Vezi definitia »