Definita cuvantului mătrăgună
mătrăgúnă (mătrăgúne), s. f. – Mandragoră (Atropia belladona). – Mr. mătrăgună. Gr. μανδραγόρα (Philippide, Principii, 17; Diculescu, Elementele, 485), cf. alb. mandragure, it. martagone, sp. martagón. Der. este dificilă (după Pușcariu 1049, prin intermediul unui lat. *mandragona; după Pușcariu, Lr., 265, prin intermediul alb. matërgonë, care poate proveni și el din rom. sau din mr.). Cf. REW 5291 și contra acestei der., Densusianu, Rom., XXXIII, 281.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mătrăgună
TRIETERÍDĂ s. f. 1. perioadă de trei ani în calendarul grecesc. 2. (pl.) sărbători în cinstea zeului Bacus, care se celebrau din trei în trei ani în Tracia și Beoția. (< fr. triétéride) Vezi definitia »
CUCÚLĂ s.f. Veșmânt cu glugă purtat de călugării catolici, confecționat din stofă groasă și aspră. [< lat. cucullus, cf. fr. cuculle]. Vezi definitia »
MONOGRÁMĂ s.f. Semn scris, gravat etc. format prin reunirea unor inițiale ale numelui cuiva. [Var. monogram s.n. / < fr. monogramme, cf. lat., gr. monogramma < gr. monos – unic, gramma – literă]. Vezi definitia »
cioáblă, cioáble, s.f. (reg.) lemn uscat și gros; arbore rupt pe jumătate, cioaftă, cioaflă, ciung, ciolpan, ciompleu. Vezi definitia »
OLICÍCĂ, olicele, s. f. Oliță. – Oală + suf. -icică. Vezi definitia »