Definita cuvantului medita
meditá (meditéz, meditát), vb. – 1. A gîndi. – 2. A prepara, a da lecții în particular. Fr. méditer; și pentru sensul al doilea lat. meditari cu sensul de „a exercita, a pregăti”, comun în limba clasică (observațiile lui Graur, BL, XIV, 109 nu sînt izbutite). – Der. meditativ, adj.; meditațiu(n)e, s. f. (gîndire profundă; lecție particulară), din fr. méditation; meditator, s. m. 9profesor particular); premedita, vb., din fr. préméditer.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu medita
PROPÓSTA s.f. (Muz.) Prima voce într-un canon, care expune tema. [< it. proposta]. Vezi definitia »
DEȘERTÁ, deșért, vb. I. (Pop.) 1. Tranz. A scoate întregul conținut dintr-un recipient. ◊ Expr. A deșerta sacul (până la fund) = a spune tot ce știi (noutăți, glume, necazuri etc.). ♦ A bea până la fund băutura dintr-un vas; a da pe gât o băutură. 2. Refl. (Despre locuri populate de oameni) A deveni gol, pustiu. – Din deșert. Vezi definitia »
AMRITA (cuv. sanscrit „fără moarte”) subst. Elixirul nemuririi în mitologia hindusă, corespunzînd ambroziei în mitologia greacă. La origine, probabil sucul plantei soma, din care se prepară un vin ritual, dulce. Vezi definitia »
balta Vezi definitia »
RECITÁ, recít, vb. I. Tranz. A spune cu voce tare, din memorie, un text (în versuri); a declama. – Din fr. réciter. Vezi definitia »