Definita cuvantului menghine
ménghine (-ni), s. f. – Unealtă de strîns. – Var. minghine(a), menghene(a). Mr. menghine. Tc. mengene, din ngr. μάγγανον (Șeineanu, II, 256; Meyer, Türk. St., I, 48; Berneker, II, 16; Vasmer, Gr., 96), cf. ngr. μεγγενες, alb., bg., sb. mengene. Cf. mangan.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu menghine
DENUDAȚIÚNE s.f. v. denudație. Vezi definitia »
HIPERCORECTITÚDINE s. f. greșeală de limbă izvorâtă din necunoașterea adevăratei forme a etimonului unui cuvânt de către vorbitor și din teama acestuia de a nu greși, din efortul conștient de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperliterarizare. (după fr. hypercorrection) Vezi definitia »
ATRIȚIÚNE s.f. Îndepărtare a particulelor de pe suprafața granulelor minerale prin frecare umedă. ♦ Uzură a pietrelor unei îmbrăcăminți rutiere prin frecarea între ele. ♦ Abraziune. [Pron. -ți-u-, var. atriție s.f. / < fr. attrition]. Vezi definitia »
pestriciúne, pestriciúni, s.f. 1. (înv.) amestec de culori diferite. 2. (reg.) pistrui. 3. (reg.; la pl.) numele unei boli de piele. Vezi definitia »
CASÓNE s.n. Mobilă de forma unei lăzi, împodobită cu sculpturi în lemn sau picturi, folosită pentru păstrarea veșmintelor. [< it. cassone]. Vezi definitia »