Definita cuvantului meremet
meremét (mereméturi), s. n. – Reparație, preparare, punere la punct, reglare. – Mr. mirimete, megl. mirimet. Tc. meremet (Șeineanu, II, 257; Meyer 263; Lokotsch 1407; Ronzevalle 159), cf. ngr. μερεμέτι, alb., bg. meremet. – Der. meremetisi, vb. (a repara, a regla), cf. ngr. μερεμετίζω (din ngr. după Gáldi 209); meremetiseală, s. f. (reparație).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu meremet
BORDET [bordé], Jules (1870-1961), microbiolog belgian. Împreună cu O. Gengou, a descoperit bacilul tusei convulsive. A pus la punct metoda de imunizare împotriva acestei boli și a elaborat reacția de fixare a complementului, utilizată apoi la depistarea sifilisului (reacția B.-Wassermann). Premiul Nobel (1919). Vezi definitia »
poet, versificator, stihuitor Vezi definitia »
ASCÉT, -Ă, asceți, -te, s. m. și f. (Livr.) Pustnic, sihastru; fig. persoană care duce o viață austeră și retrasă. – Din fr. ascète. Vezi definitia »
SIMIZET, simizeturi, s.n. Cămașă sau bluză feminină subțire. Din fr. chemisette. Atestată în Dicționarul limbii române de Candrea-Adamescu. Vezi definitia »
LANSCHENÉT s.m. Infanterist german mercenar din timpul războaielor religioase purtate în sec. XV-XVI. [< fr. lansquenet, cf. germ. Landsknecht]. Vezi definitia »