Definita cuvantului merță
mérță (-țe), s. f. – (Mold.) Măsură de capacitate pentru solide, egală cu 215 litri. – Var. mierță. Sl. (sb., cr.) mjȅrica, din sl. mĕra „măsură” (Cihac, II, 193; Berneker, II, 50; Iordan, Dift., 95; Conev 78), cf. mag. mérce (Gáldi, Dict., 144). Cf. mear.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu merță
SĂLCIOÁRĂ, sălcioare, s. f. 1. Diminutiv al lui salcie1. 2. Arbore spinos, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, puternic mirositoare, cultivat ca plantă ornamentală (Elaegnus angustifolia). [Pr.: -ci-oa-] – Salcie1 + suf. -ioară. Vezi definitia »
mustopítă, mustopíte, s.f. (reg.) pastă alimentară în formă de sul, din făină, must, nuci și zahăr; sugiuc. Vezi definitia »
BARAGLÁDINĂ, baragladine, s. f. (Depr.) Țigan. – Et. nec. Vezi definitia »
PITONÍSĂ s.f. (Ant.) Femeie care pretindea că poate ghici viitorul. ♦ (Fig.) Ghicitoare. [< lat., gr. pythonissa, cf. fr. pythonisse]. Vezi definitia »
persoană care consumă bunuri materiale rezultate din producție pentru satisfacerea necesitaților sale Vezi definitia »