FẤȚĂ, fâțe, s. f. 1. (Reg.) Nume dat speciilor de pește mic (care înoată repede). 2. (Fam.) Femeie care se fâțâie. – Din fâțâi (derivat regresiv). Vezi definitia »

MATROÁNĂ s. f. femeie căsătorită în aristocrația romană. ◊ (ir.) femeie matură, respectabilă. (< lat., it. matrona, fr. matrone) Vezi definitia »

BAGHÉTĂ s. f. 1. bețișor; nuielușă. ◊ vergea subțire folosită de dirijori; (fig.) modul de interpretare, talentul unui dirijor. ◊ băț de lemn sau de metal servind la punerea în vibrație a unor instrumente de percuție. 2. partea de lemn a arcușului. 3. dungă colorată care împodobește uneori ciorapii pe partea exterioară. 4. piesă cilindrică, subțire, a unui mecanism, a unei mașini. 5. mulură mică cu secțiunea semicirculară, netedă sau decorată, de culoare diferită de cea a mulurii principale, cu care se decorează un element arhitectonic. 6. element ornamental așezat lateral pe o pagină de carte, de catalog etc. 7. pâine lungă și subțire. (< fr. baguette) Vezi definitia »

CORNIÉRĂ s. f. bară metalică laminată cu secțiune în forma literei L. (< fr. cornière) Vezi definitia »

feliuță, feliuțe s. f. (dim.) tânără frumoasă, cu nuri, care merită a fi acostată. Vezi definitia »