Definita cuvantului minciună
minciúnă (minciúni), s. f. – 1. Neadevăr. – 2. Gogoașă. – Mr. mințună, mințune, megl. minciună. Lat. *mentitiōnem, redus la *mentiōnem (Cipariu, Principii, 96; Meyer, Alb. St., IV, 126; Pușcariu, 1082; Candrea-Dens., 1136; Pascu, I, 116; REW 5508); cf. lat. *mentionāre › mr. minciunedzu, minciunare, megl. minciun, minciunari. Der. de la a minți, prin intermediul lui *mințiciune redus ca putrezi › putrejune, repezi › repejune, pare mai puțin sigură, pentru că reducerile sînt numai secundare și tîrzii (cf. putreziciune, repeziciune) și nu au eliminat în nici un caz formele întregi (cf. împuți › împuțiciune; dar nu este urmă de *mințiciune). – Cf. minți, desminți. Der. mincinos, adj. (care spune minciuni); minciuna, vb. (Trans., a ticlui, a însăila); minciunea, s. f. (gogoașă); minciunos, adj. (Mold., care minte); minciuni, vb. (Mold., a minți, a înșela).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu minciună
SCOICÚȚĂ, scoicuțe, s. f. Diminutiv al lui scoică. – Scoică + suf. -uță. Vezi definitia »
PERIARTRÓZĂ s. f. periartrită. (< fr. périarthrose) Vezi definitia »
TRIPANOZÓMĂ s.f. Protozoar flagelat care trăiește parazitar în sângele anumitor vertebrate, producând boala somnului. [< fr. trypanosome]. Vezi definitia »
BUTANÓNĂ s.f. Funcție (derivație) a butanului. [< fr. butanone]. Vezi definitia »
BALANSÍNĂ s.f. (Mar.) Frînghie care susține o vergă, un ghiu sau un tangon. [< fr. balancine]. Vezi definitia »