șurubăríță, șurubăríțe, s.f. 9reg.) 1. (în forma: șorubăriță) șurubelniță. 2. femeie care recurge la șiretlicuri; șurubăreasă. Vezi definitia »

SILICIÚRĂ, siliciuri, s. f. Combinație a siliciului cu un metal. – Din fr. siliciure. Vezi definitia »

RULÉTĂ s.f. 1. Panglică de pânză sau de oțel gradată, care se poate înfășura pe un ax metalic înăuntrul unei cutii plate și care servește la măsurarea distanțelor. 2. Obiect folosit în unele jocuri de noroc, format dintr-un disc împărțit în compartimente colorate și numerotate și dintr-o bilă care se învârtește odată cu discul, indicând la oprire numărul câștigător; (p. ext.) jocul însuși. 3. Mic instrument format dintr-o rotiță dințată, folosit în croitorie pentru desenarea tiparelor pe stofă, la tăierea aluatului etc. 4. Curba descrisă de un punct al unei curbe plane care se rostogolește fără alunecare pe o altă curbă fixă cu care este coplanară. [< fr. roulette]. Vezi definitia »

puioáră, puioáre, s.f. (reg.) haină femeiască făcută dintr-o stofă cu buline albe. Vezi definitia »

LACHÉRDĂ, lacherde, s. f. Pălămidă (cu greutatea de peste două kilograme) care, după sărare și afumare, este conservată în ulei. – Din ngr. lakérda. Vezi definitia »