SÍSTRU s.n. Instrument muzical al vechilor egipteni, format dintr-o bară curbată prevăzută cu un mâner și câteva lame vibrante, care produceau sunetul prin lovire. [< lat. sistrum, gr. seistron]. Vezi definitia »

*acru3 (gust) (a-cru) s. n., art. acrul Vezi definitia »

DIAFONOMÉTRU s. n. aparat electric în diafonometrie. (< fr. diaphonomètre) Vezi definitia »

TÍTRU, titre, s. n. 1. Cantitate de substanță activă, exprimată în grame, care se află dizolvată într-un mililitru de soluție. 2. Numărul de grame dintr-o substanță cu care aceasta reacționează într-un anumit sens sau care sunt puse în libertate de un centimetru cub de soluție. 3. Titlu (6). ♦ Număr care indică finețea firului de mătase și a fibrelor sintetice. – Din fr. titre. Vezi definitia »

PRÍNTRU prep. Prin. – Pre² + întru. Vezi definitia »