zaharisíre s. f., g.-d. art. zaharisírii; pl. zaharisíri Vezi definitia »

ETIOLÁRE, etiolări, s. f. Fenomen care apare la plantele crescute în întuneric, manifestat prin alungirea tulpinilor, micșorarea și albirea frunzelor etc., din cauza lipsei de clorofilă. [Pr.: -ti-o-] – V. etiola. Vezi definitia »

VÂJÂÍRE, vâjâiri, s. f. Vâjâit¹. – V. vâjâi. Vezi definitia »

CICOÁRE¹, cicori, s. f. 1. Plantă erbacee cu flori albastre, trandafirii sau albe, cultivată pentru rădăcinile sale (Chicorium intybus). ◊ Cicoare de grădină = andivă. 2. Surogat de cafea preparat din rădăcina plantei descrisă mai sus. – Lat. *cichoria (=cichorium). Vezi definitia »

CAZÁRE s.f. Acțiunea de a caza și rezultatul ei. [< caza]. Vezi definitia »