Definita cuvantului mucenic
mucenic (muceníci), s. m. – 1. Martir. – 2. (S. m. pl.) Sărbătoarea celor 40 de martiri din Sevastia, la 9 martie. – 3. Un fel de covrigi care se servesc de sărbătoarea Sf. Mucenici. Sb. mučenik (Tiktin; Candrea), din sl. mąčenikŭ (Cihac, II, 205), cf. bg. măčenik, cf. muncă. – Der. muceni, vb. (înv., a martiriza); mucenicie (var. mucenie), s. f. (martiriu), din sb. mučenje; mucenicesc, adj. (de mucenic); muceniță, s. f. (martiră), din sb. mučenica.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mucenic
PARALÁCTIC, -Ă, paralactici, -ce, adj. Care aparține paralaxei, privitor la paralaxă, de paralaxă. – Din fr. parallactique. Vezi definitia »
neușníc, neușnícă, (reg.) care nu știe ce face; într-o parte, într-o ureche. Vezi definitia »
MAGNÉTIC, -Ă, magnetici, -ce, adj. (Despre forțe, fenomene) Care se referă la magnet sau la magnetism; (despre corpuri) care este feromagnetic, care poate fi magnetizat. ◊ Câmp magnetic = stare fizică particulară a unui spațiu în care se exercită forțe magnetice; p. ext. spațiul respectiv. Fluid magnetic = forță prin care se explică, în științele oculte, fenomenele telepatice și hipnotice. Pol magnetic = a) fiecare dintre cele două puncte sau regiuni de la extremitatea unui magnet; b) fiecare dintre cele două puncte ale globului pământesc către care se îndreaptă capetele unui ac magnetic. ♦ Fig. Care exercită o influență profundă sau o atracție irezistibilă; care magnetizează. – Din fr. magnétique, germ. magnetisch. Vezi definitia »
HIPOTÓNIC, -Ă adj. (Despre soluții) Care are o presiune osmotică inferioară unei alte soluții. ◊ Ser hipotonic = ser a cărui concentrație moleculară este inferioară celei a sângelui. [< fr. hypotonique]. Vezi definitia »
CAPRÓIC adj. acid ~ = acid gras care se găsește în stare de glicerină în unt și în uleiul de cocos. (< fr. caproïque) Vezi definitia »