acerá (-r, -át), vb. – 1. A aștepta. – 2. (Banat) A pîndi. – Var. acina. Lat. acināri (Graur, BL, IV, 64). Mai puțin probabilă der. propusă de Pușcariu, Dacor., II, 592, de la alb. kjëlloń „a avea grijă”. – Der. încina, vb. (a se odihni vitele); pe care DAR îl deriva greșit de la cină (cf. Graur, BL, VI, 152). Vezi definitia »

ACAPARÁ vb. tr. a pune stăpânire pe ceva sau pe cineva. (< fr. accaparer, it. accaparrare) Vezi definitia »

DETERIORÁ vb. I. tr., refl. A uza sau a aduce stricăciuni, a (se) strica. [Pron. -ri-o-. / < fr. détériorer, it., lat. deteriorare]. Vezi definitia »

DISPERÁ vb. elem. despera. Vezi definitia »

ÎMBĂIERÁ, îmbáier, vb. I. Tranz. și refl. A (se) lega cu băieri, a (se) prinde în băieri. ♦ Tranz. Fig. A lega, a îmbina. [Pr.: -bă-ie-. – Var.: (reg.) îmbăirá vb. I] – În + baieră. Vezi definitia »