Definita cuvantului nare
náre (nắri), s. f. – 1. Deschizătură a nasului. – 2. (Trans. de V.) Nas. – Var. nară. Mr. nare, nari. Lat. nāris (Pușcariu 1153; Candrea-Dens., 1203; REW 5826); cf. v. it., sard. nare, rar nara, prov. nar, cat. nars. Semantismul din Trans. coincide cu sp. – Der. nărtos, adj. (năsos, cu nasul mare), prin confuzia suf. (-tos pentru -os, ca în spătos, sănătos, fruntos etc., după Candrea-Dens., 1204; de la un lat. *nāritōsus, după Pascu, Suf., 76 și Pascu, Beiträge, 10, cu suf. -tos); nărticios, adj. (năsos); nărtiță, s. f. (fosă nazală).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nare
ANIHILÁRE s. f. acțiunea de a anihila. ◊ (fiz.) proces prin care o particulă și o antiparticulă interacționează, transformându-se într-o particulă de altă natură. (< anihila) Vezi definitia »
comunicare monologata Vezi definitia »
MACROFILMÁRE, macrofilmări, s. f. Filmare cu aparatură specială pentru obținerea unor imagini dinamice mult mărite ale unor obiecte (extrem de) mici, a căror observare cu ochiul liber este greu de făcut sau imposibilă. – Macro1 + filmare. Vezi definitia »
EXPIÉRE s.f. (Liv.) Faptul de a expia; expiație, ispășire. [Pron. -pi-e-. / < expia]. Vezi definitia »
Clasificare:
1. Contracte bilaterale (sinalagmatice) si unilaterale. Contractele bilaterale se caracterizează prin
reciprocitatea obligaŃiilor ce izvorăsc în sarcina ambelor părŃi, pe când din contractele unilaterale izvorăsc
obligaŃii numai în sarcina uneia din ele, fără ca cealaltă parte să-si asume vreo obligaŃie. Cele bilaterale
sunt întotdeauna cu titlu oneros.
2. Contracte cu titlu oneros si cu titlu gratuit. În contractele cu titlu oneros fiecare din părŃi
urmăreste un interes material, stipulând primirea unei anumite prestaŃii în schimbul aceleia pe care
face, urmărind deci realizarea unui folos patrimonial. În contractele cu titlu gratuit numai o singură
parte procură celeilalte un folos patrimonial, fără a urmări realizarea unei contraprestaŃii echivalente. Vezi definitia »