DELÍU, -ÍE, delii, s. m., adj. (Înv.) 1. S. m. Soldat din călărimea ușoară turcă. ♦ (În Țara Românească și în Moldova) Soldat din corpul de călăreți înființat de Minai Viteazul o dată cu corpul beșliilor; (în perioada fanariotă) soldat din garda domnească. 2. Adj., s. m. (Om) voinic, viteaz, îndrăzneț. 3. Adj. Furios, vehement, nebun. – Din tc. deli. Vezi definitia »

GIMNÁZIU, gimnazii, s. n. 1. (În Grecia antică) Școală în care tinerii absolvenți ai palestrei își desăvârșeau educația fizică și intelectuală. 2. Școală care cuprinde clasele (4) V-VIII. 3. (În unele țări) Liceu. – Din lat. gymnasium, fr. gymnase. Vezi definitia »

PETITÓRIU, -IE adj. (Despre o cerere) Prin care se cere unei instanțe recunoașterea proprietății asupra unui imobil. [< fr. pétitoire, lat. petitorius]. Vezi definitia »

CHIPÍU s. n. șapcă rotundă, tare, cu cozoroc. (< fr. képi) Vezi definitia »

MICROINTERVÍU, microinterviuri, s. n. Interviu scurt și concis; miniinterviu. [Pr.: -cro-in-] – Micro¹ + interviu. Vezi definitia »