pohód, pohóduri, s.n. (reg.) obicei. Vezi definitia »

EPISÓD s.n. 1. Parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, desfășurată între două intervenții ale corului. ♦ Parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații. 2. Acțiune secundară legată de acțiunea principală a unui poem, a unui roman etc. ♦ (Muz.) Secțiune mijlocie construită într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, intercalată între părțile principale ale unei compoziții mari. 3. Întămplare, incident, fapt accesoriu. [Pl. -oade, -oduri, var. epizod s.n. / < fr. épisode, cf. gr. episodion – ceea ce vine din afară]. Vezi definitia »

RAPSÓD s.m. Cântăreț care colinda orașele Greciei antice recitând fragmente din poeme epice. V aed. ♦ (Astăzi) Poet epic, bard. [Cf. fr. rhapsode, gr. rhapsodos]. Vezi definitia »

SINÓD, sinoade, s. n. 1. Adunare de ierarhi care constituie forul suprem al Bisericii (sau al unei eparhii) ortodoxe și care se întrunește periodic pentru a rezolva probleme de administrație bisericească. 2. Adunare episcopală care se convoacă ocazional pentru a lua (unele) hotărâri în probleme de dogmă, de morală și de administrație bisericească. – Din sl. sinod. Vezi definitia »

EFÓD s. n. tunică îmbrăcată de preoții evrei în timpul marilor ceremonii. (< fr. éphod) Vezi definitia »