Definita cuvantului năvrap
năvráp (năvrápi), s. m. – Jefuitor, prădător. Sl. navrapŭ „pătrundere, incursiune” (Tiktin), cf. rus. navoropŭ. – Der. năvrăpi, vb. (a jefui; a se repezi, a se năpusti); năvrăpitură, s. f. (incursiune). Toate sînt cuvinte înv. (sec. XVII).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu năvrap
a i se urca la cap expr. 1. a deveni încrezut / înfumurat. 2. a se îmbăta. Vezi definitia »
CAP2, capuri, s. n. Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu. – Din fr. cap. Vezi definitia »
grodináp s.n. (înv.) pânză de mătase (de Neapole). Vezi definitia »
SCÁP, scapi, s. m. (Bot.) Tijă florală de obicei lipsită de frunze; peduncul. – Din fr. scape. Vezi definitia »
a strânge bani la ciorap expr. a face economii. Vezi definitia »