Definita cuvantului năzui
năzuí (-uésc, năzuít), vb. – 1. A se adăposti, a se refugia. – 2. A se îndrepta către, a se adresa. – 3. A-și îndrepta privirile, a aspira, a pretinde. – 4. A solicita, a implora. Sl. nazyvati „a invoca” (Cihac, II, 214; Tiktin), cf. sb., cr. naz(i)vati „a dori”. – Der. năzuință, s. f. (aspirație, pretenție; dorință); nizui, vb. refl. (Trans., a se osteni, a se strădui), prin intermediul mag. nézni; nizuință, s. f. (Trans., aspirație, țel).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu năzui
chiurcuí, chiurcuiésc, vb. IV (înv.) a lustrui cu chiurca (v.) zăbala calului (la cavalerie). Vezi definitia »
MANGĂLUÍ, mangăluiesc, vb. IV. Tranz. (Text.) A finisa țesăturile apretate cu ajutorului mangălului. – Mangăl + suf. -ui. Vezi definitia »
pilhuí, pilhuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre drumurile de munte) a pune pilhe (lemne) de-a curmezișul pentru a ușura tragerea cu vitele a buștenilor la vale. 2. (despre partea dinapoi a tablei de plută) a pune o pilhă pentru a o întări. 3. (despre plută) a lega sau îndepărta de mal pluta cu ajutorul unei pilhe. Vezi definitia »
pescui, pescuiesc v. t. 1. a face rost de ceva greu de obținut. 2. a fura. 3. a acosta, a agăța. 4. a fi arestat. 5. (șc.) a copia. Vezi definitia »
ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îndreptăți. – În + drept + suf. -ui (după îndritui). Vezi definitia »