Definita cuvantului noimă
nóimă (nóime), s. f. – Sens, logică, bun-simț. – Mr. noimă, megl. noimă „semnal”. Ngr. νόημα (Cihac, II, 679; Gáldi 213), cf. alb. noimë. Sec. XVIII.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu noimă
VĂRSĂTÚRĂ, vărsături, s. f. Faptul de a (se) vărsa. ♦ Ceea ce a fost vărsat, vomitat. – Vărsa + suf. -ătură. Vezi definitia »
pătrăríță, pătrăríțe, s.f. (reg.) măsură de capacitate pentru cereale de un sfert de baniță. Vezi definitia »
PARATIREÓZĂ s. f. afecțiune neinflamatorie a glandelor paratiroide. (< fr. parathyréose) Vezi definitia »
aléză s. f., g.-d. art. alézei; pl. aléze Vezi definitia »
șoálă, șoále, s.f. (reg.) 1. verișoară. 2. apelativ folosit de femeile de la țară în relațiile dintre ele. Vezi definitia »