Definita cuvantului nur
nur (núri), s. n. – Atracție, farmec. Tc. (arab.) nur „lumină” (Roesler 600; Loebel 70; Șeineanu, II, 273; Lokotsch 1580), cf. ngr. νούρι, alb. nur „strălucire”. Se folosește mai ales la pl. – Der. nurliu, adj. (seducător, încîntător), din tc. nurli.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nur
COZEUR s.m. (Franțuzism) Cel care știe să întrețină o conversație. [Pron. co-zör. / < fr. causeur]. Vezi definitia »
SEJÚR s. n. ședere temporară într-o localitate, țară etc. (< fr. séjour) Vezi definitia »
CÁCIUR, -Ă, caciuri, -e. s. m., adj. (Miel) cu blăniță de culoare neagră pe trunchi și brumărie pe bot, urechi, labe și coadă. – Et. nec. Vezi definitia »
PRIMPREJÚR adv., prep. (Local) 1. Adv. Prin apropiere, din (sau în) vecinătate; în jur, împrejur. 2. Prep. (Art.) În jurul, (de jur) împrejurul. – Prin + pre2 + jur. Vezi definitia »
POMPADOUR adj.n. Stil pompadour = stil de mobilier, de decorație interioară de la sfârșitul domniei lui Ludovic al XV-lea, caracterizat prin linii curbe, ondulate. [Pron. -dúr. / < fr. pompadour, cf. madame de Pompadour – favorita regelui Ludovic al XV-lea]. Vezi definitia »