DESÍME, desimi, s. f. Însușirea de a fi des², compact sau îndesat; (concr.) desiș (2). – Des² + suf. -ime. Vezi definitia »

céșme s.n. (reg.) alice (de plumb). Vezi definitia »

ȘAISPREZECÍME, șaisprezecimi, s. f. 1. A șaisprezecea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. 2. (Muz.) A șaisprezecea parte dintr-o notă întreagă. – Șaisprezece + suf. -ime. Vezi definitia »

ACRÍME s. f. (Rar) 1. Acreală. ♦ Gust acru. 2. Fig. Răutate, dușmănie; supărare, amărăciune. – Acru² + suf. -ime. Vezi definitia »

albăstríme s.f. (înv.) ciocoime Vezi definitia »