Definita cuvantului bour
BÓUR, bouri, s. m. 1. Taur sălbatic, care trăia odinioară și în țara noastră, socotit strămoșul direct al vitelor mari cornute; bou sur (Bos primigenius). 2. Vechea stemă a Moldovei, închipuind un cap de bour (1). 3. (Înv.) Fier (înroșit) cu care se însemnau răufăcătorii, vitele, pietrele de hotar etc. – Lat. bubalus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bour
GRIMEUR, â��Ă� /mĂ�r/ s. m. f. Specialist în machiaj; machior. -Din fr. Grimeur Vezi definitia »
HADROZÁUR s. m. reptilă dinozauriană uriașă, fosilă. (< engl. hadrosaur) Vezi definitia »
CHIABÚR, -Ă, chiaburi, -e, s. m., adj. (Țăran) înstărit, bogat. – Din tc. kibar. Vezi definitia »
MEZOZÁUR, mezozauri, s. m. Reptilă fosilă în formă de șarpe, lungă până la aproximativ 12 m, care a trăit în mările calde cretacice. [Pr.: -za-ur] – Din fr. mésosaurus. Vezi definitia »
PUR, -Ă adj. 1. (Despre corpuri) Curat, neamestecat. ♦ Nestricat, nealterat, neviciat. ♦ Fără pete; imaculat, clar, limpede. ♦ (Fig.) Neprihănit, curat, nevinovat. 2. (Fig.) Simplu, gol. 3. (În filozofia idealistă) Desprins de realitatea materială. [Cf. lat. purus, fr. pur]. Vezi definitia »