BREZĂTÚRĂ, brezături, s. f. (Rar) 1. Pată albă pe fruntea vitelor. 2. Pată pe pereții caselor, formată de lutul cu care se astupă crăpăturile înainte de văruit. – Breza + suf. -ătură. Vezi definitia »

grívă, gríve, s.f. (pop.) cățea (vărgată la gât). Vezi definitia »

CERUIÁLĂ, ceruieli, s. f. Faptul de a cerui; ceruire, ceruit. – Cerui + suf. -eală. Vezi definitia »

ELÍPSĂ s. f. 1. curbă loc geometric al punctelor dintr-un plan a căror sumă a distanțelor la două puncte fixe (focare) este constantă. 2. omisiune din vorbire, ori din scriere a unor cuvinte sau chiar propoziții care se subînțeleg. 3. figură de stil constând în omiterea unor cuvinte care nu sunt absolut necesare, pentru mai multă expresivitate. (< fr. ellipse) Vezi definitia »

coloméică (coloméici), s. f. – Dans tipic din nordul Mold. Rut. kolomijka „ca în orașul Kolomija (sudul Poloniei)”. Vezi definitia »