Definita cuvantului obleagă
obleágă (-égi), s. f. – Țarină, țelină, pîrloagă. – Var. obleag. Sl. oblegati „a se culca”, din lešti, lega, cf. obloji (Cihac, II, 220; Conev 68).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu obleagă
BOÁCĂ s. f. (În expr.) A nu ști (sau a nu pricepe) (nici o) boacă = a nu ști (sau a nu pricepe) nimic. Vezi definitia »
patáșcă1, patáște, s.f. (reg.) 1. numele mai multor mijloace de transport sau al unor părți componente ale acestora (targă, brancardă, năsălie, dric, roabă, fundul căruței, corlată la car, loitră, drug, șa, tașcă etc.). 2. (la pl.) colțunași umpluți cu griș. 4. dedițel de pădure. Vezi definitia »
LĂBĂREÁLĂ s.f. (Arg.) O acțiune care nu are nici un scop sau care are urmări neutre ori negative; v. vrăjeală, abureală – Din labă + suf. -reală. Vezi definitia »
privitúră, privitúri, s.f. (înv.) 1. privire. 2. (fig.; în forma: prăvitură) oglindire, reflectare. Vezi definitia »
MECATRÓNICĂ, mecatronici, s. f. Disciplină tehnică aflată la interferența dintre electronică, mecanică și informatică. – Din fr. mécatronique, engl. mecatronics. Vezi definitia »