Definita cuvantului ogar
ogár (ogári), s. m. – Cîine de vînătoare iute la fugă. Sl., cf. bg., sb., cr., pol. ogar (Miklosich, Lexicon, 487; Cihac, II, 225; Conev 56), sl. zagaru, mag. agár. – Der. ogaratic (var. ogoratic), adj. (cu corpul asemănător celui de ogar); ogarcă, s. f. (femela ogarului); ogărește, adv. (ca un ogar); ogărime, s. f. (haită de ogari); ogarnic, adj. (asemănător ogarului).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ogar
BECÁR, becari, s. m. Semn muzical care anulează un bemol sau un diez anterior și redă notei tonul natural. – Fr. bécarre. Vezi definitia »
RADICULÁR, -Ă, radiculari, -e, adj. Care aparține radiculei, care se referă la radiculă. – Din fr. radiculaire. Vezi definitia »
STOCK-CAR s.n. Automobil destinat curselor de obstacole și carambolurilor, în care concurenții au voie să se tamponeze și să-și bareze calea unul altuia. ♦ Cursă destinată unor astfel de mașini. [< engl. stock-car]. Vezi definitia »
zăvodár, zăvodáre, s.n. (reg.) lemn crestat de frământat cașul la stână. Vezi definitia »
JOCULÁR, -Ă adj. glumeț. (< lat. iocularis) Vezi definitia »