Definita cuvantului pagubă
págubă (págube), s. f. – Daună, prejudiciu, pierdere. Sl. paguba (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 238). – Der. păgubi, vb. (a aduce daune, a prejudicia; a pierde), din sl. pagubiti „a pierde”; păgubaș, s. m. (victimă, om care pierde, prejudiciat); păgubitor, adj. (care aduce pagubă); păgubos, adj. (dezavantajos; nefast); păgubnic, adj. (înv., dăunător, vătămător); despăgubi, vb. (a compensa, a indemniza; a se revanșa), format după fr. dédommanger.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pagubă
náftă s. f. – Petrol brut. – Var. naft. Sl. nafta ‹ mgr. νάφτα, lat. naphta, din per. neft (sec. XVI) și var. prin intermediul tc. neft; reactualizat prin fr. naphte. Vezi definitia »
cotrúță (-țe), s.f. – 1. Vatră, partea din față a cuptorului sau a sobei. – 2. Apărătoare la horn. – 3. Lanț pentru ceaun. – 4. Coteț pentru pisică, pentru cîini sau găini. – Var. cotreț, cătreț. Sl. (slov. kotrec), cf. ceh. katrč „colibă”; mag. katroc, katrócz, kötröc (Cihac, II, 77; Lacea, Dacor., III, 741). DAR consideră că sensul 4 reprezintă un cuvînt diferit, și îl derivă pe cel anterior din bg. kótor „groapă”, fiind însă puțin probabil să fie așa. Pentru a explica semantismul, trebuie să avem în vedere vechiul obicei popular de a face o nișă sub vatră pentru animalele mici, cum sînt pisicile, cățeii, puii, pentru a folosi astfel căldura sobei. Cf. coteț, ca și legătura semantică a lui cotar, cu cotîrlău. Vezi definitia »
EDITÚRĂ s.f. Întreprindere care editează cărți, publicații periodice etc. [< edit(or) + -ură, după colectură]. Vezi definitia »
TORNÁDĂ s.f. 1. Trombă de vânt cu o viteză foarte mare, care produce mari stricăciuni. 2. Dedicație care încheia poezia trubadurilor și în care se relua o idee deja exprimată și unele versuri folosite mai înainte în aceeași piesă. [Var. tornado s.n. / < fr. tornade, cf. sp. tornado – furtună]. Vezi definitia »
EPIZIOSTENÓZĂ s. f. strâmtare patologică a vulvei. (< fr. épisiosténose) Vezi definitia »