Definita cuvantului pălămidă
pălămídă (pălămíde), s. f. – Bonită (Pelamys sarda). – Var. palamidă. Mr., megl. pălămidă. Ngr. παλαμύδα (Tiktin; Gáldi 216), cf. tc. palamud, bg., sb. palamida (Conev 46), it. palamida, sp. palmeta (Corominas, III, 628).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pălămidă
prísnă (-ne), s. f. – (Înv.) Lumină veșnică. Sl. prisno „veșnic” (Tiktin; Cihac, II, 293). Vezi definitia »
MERINDEÁȚĂ, merindețe, s. f. (Reg.) Merindare. – Merinde + suf. -eață. Vezi definitia »
MANDOLINÁTĂ s. f. serenadă executată cu acompaniament de mandolină. (< it. mandolinata) Vezi definitia »
PENÚMBRĂ, penumbre, s. f. 1. Zonă incomplet luminată, cuprinsă între zona umbrită și cea luminoasă din spatele unui corp opac; p. gener. zonă slab luminată; semiobscuritate. 2. (Pict.) Zonă de trecere între lumină și umbră. – Din fr. pénombre. Cf. umbră. Vezi definitia »
INECHIVÁLVĂ, inechivalve, adj. (Zool.; în sintagma) Cochilie inechivalvă = cochilie formată din două valve inegale. – Din fr. inéquivalve, engl. inequivalve. Vezi definitia »