Definita cuvantului pălămidă
pălămídă (pălămíde), s. f. – (Mold.) Despărțitură mică în interiorul unei lăzi. Origine necunoscută, probabil ngr.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pălămidă
PĂSERÚICĂ s. f. v. păsăruică. Vezi definitia »
CRÁTIMĂ s. f. semn grafic (-) servind pentru a lega două cuvinte ce se pronunță împreună, pentru a despărți un cuvânt în silabe etc.; liniuță de unire. (< ngr. kratima) Vezi definitia »
catalígă (-gi), s. f. – Picioroange. – Var. (Mold.) catalică, cătălig(ă), catarig(ă), cătărig(ă), etc. – Cătărig, s. m. (înv., tînăr, adolescent). Origine incertă. Este posibil să fie vorba de o creație expresivă, cf. Graur, BL, IV, 97; însă nu este sigur că originea sa trebuie căutată în rom. În general se pune legătură cu bg. katerjaga „scară” (DAR; Candrea; cf. Bogrea, Dacor., IV, 812, unde se explică și legătura semantică între „articulație, picior” și „tînăr”). Mai ușor ar fi să plecăm de la sb. kotrig „articulație”, koturige „felie”; în acest caz ar fi cuvînt identic cu cătărigi (var. cotoroage), s. f. pl. (piftie din picioare de porc), pe care DAR îl consideră cuvînt diferit; și probabil și de la cotonoage, s. f. pl. (picioare, labe), cu der. cotonogi, vb. (a bate). – Der. (înv.) cătărigie, s. f. (adolescență). Vezi definitia »
ROÁBĂ, roabe, s. f. 1. Vehicul pentru transportul materialelor pe distanțe mici, alcătuit dintr-o ladă sau dintr-o platformă cu o roată și cu două brațe, de care împinge omul; tărăboanță. 2. Cantitate de material care se poate căra o dată cu roaba (1). – Et. nec. Vezi definitia »
VOSCREÁSNĂ, voscresne, s. f. Cântare bisericească la utrenie, având ca temă Învierea lui Cristos. – Cf. rus. voskresenie. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z