Definita cuvantului palancă
paláncă (pălắnci), s. f. – Loc îngrădit, împrejmuire, estacadă, palisadă. – Var. palangă, țarc. It. palanca, prin intermediul pol. palanka, tc. palanka, palanga (Cihac, II, 239). Sec. XVII. E dubletul lui palan (var. pălan(g), palant, palanc), s. n. (Trans., țarc, împrejmuire), din mag. palánk (REW 6455; Gáldi, Dict., 148). Palangă, s. f. (pîrghie, bară) este rezultatul unei confuzii cu palanță.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu palancă
SEPÁLĂ s. f. fiecare dintre frunzele modificate care alcătuiesc caliciul unei flori. (< fr. sépale) Vezi definitia »
CALCOCLORÓZĂ s. f. Fenomen de îngălbenire a frunzelor unei plante, din cauza lipsei de fier asimilabil. – Fr. calcochlorose. Vezi definitia »
ACVIFÁUNĂ s. f. faună acvatică. (< acvi- + faună) Vezi definitia »
HELMINTOSPORIÓZĂ, helmintosporioze, s. f. Boală a plantelor provocată de unele ciuperci parazite, manifestată prin apariția pe frunze a unor pete brune, în dreptul cărora țesuturile se rup. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. helminthosporiose. Vezi definitia »
TILINCÚȚĂ, tilincuțe, s. f. Diminutiv al lui tilincă. – Tilincă + suf. -uță. Vezi definitia »