Definita cuvantului palavră
palávră (palávre), s. f. – Bîrfă, balivernă, brașoavă, minciună. – Mr. palavră. Sp. palabra, prin intermediul tc. palavra (Meyer, Türk. St., I, 37; Șeineanu, II, 281), cf. ngr. παλάβρα, sb. palavra. Cuvînt introdus probabil prin. iud. sp.; pentru semantism, cf. fr. palabre. Legătura cu gr. παραβολή (Philippide, Principii, 140) nu e posibilă în mod direct. – Der. palavragi (var. pălăvrăgi), vb. (a trăncăni, a flecări); pălăvrăgeală, s. f. (trăncăneală); palavragiu, s. m. (flecar, limbut); palavragioaică, s. f. (femeie flecară); pălăvri, vb. (Olt., a trăncăni).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu palavră
CTITOREÁSĂ, ctitorese, s. f. Ctitoră. – Ctitor + suf. -easă. Vezi definitia »
copcică s. f. sg. joc de cărți asemănător cu bacaraua. Vezi definitia »
ANUÁLĂ s.f. Expoziție, festival care se organizează în fiecare an. [Cf. fr. annuelle]. Vezi definitia »
MUTULÍCĂ, mutulici, s. m. 1. (Fam.) Persoană tăcută, timidă, care vorbește puțin; om prostuț, bleg. 2. (Bot.) Plantă al cărei rizom se întrebuințează ca leac împotriva durerilor abdominale (Scopalia carniolica). – Mut + suf. -ulică. Vezi definitia »
CRIPTOCOCOZA s.f. o infectĩe cauzată
de fungul „Cryptococcus neoformans” Vezi definitia »