ARTOFÓR, artofoare, s. n. Vas în care se pune artosul. – Ngr. artoforion. Vezi definitia »

OMUȘÓR, (1) omușori, s. m., (2) omușoare, s. n. 1. S. m. Omuleț (1). 2. S. n. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; luetă, uvulă. ♦ (Rar) Mărul lui Adam. – Om + suf. -ușor. Vezi definitia »

PROBATÓR, -OÁRE, probatori, -oare, adj. Care are calitatea de a dovedi ceva, care poate servi drept dovadă; probatoriu (2). – Din fr. probatoire. Vezi definitia »

tivitor, tivitori s. m. bărbat viril. Vezi definitia »

projectór, projectóri, s.m. (înv.) persoană care proiectează sau prospectează ceva. Vezi definitia »