Definita cuvantului pașă
páșă (-și), s. m. – Titlu dat în Imperiul Otoman unor înalți funcționari. – Var. pașă, înv. pașa, pl. pașale. Mr. pășe, pașă, megl. pașă. Tc. pașa, pl. pașalar (Șeineanu, II, 285; Lokotsch 1640), cf. ngr. πασιά, πασᾶς, alb., bg., sb. paša, it. pasciá, fr. pacha, sp. bajá. – Der. pașalîc, s. n. (provincie guvernată de pașă), din tc. pașalik, cf. ngr. πασαλίϰι; pășie, s. f. (demnitate de pașă); pășoaie, s. f. (nevastă de pașă). – Cf. bulibașe, delibașe.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pașă
dúrbeniță, dúrbenițe, s.f. (reg.) ploșniță. Vezi definitia »
PÓTCĂ, potce, s. f. (Pop.) 1. Încurcătură, necaz, belea; vrajbă, ceartă. ◊ Expr. A da de potcă = a o păți. 2. Epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată din punct de vedere fizic, urâtă sau schiloadă; pocitanie; p. ext. epitet depreciativ pentru o persoană fără caracter. – Din sl. potŭka. Vezi definitia »
CISTÍTĂ s.f. Inflamație a vezicii urinare. [< fr. cystite, cf. gr. kystis – vezică]. Vezi definitia »
NULIGÉSTĂ, nuligeste, s. f. (Adesea adjectival) Femeie care nu a fost niciodată gravidă. – Et. nec. Vezi definitia »
MÍNĂ3 s.f. (La vechii greci) Monedă valorând o sută de drahme. [< fr. mine, lat. mina]. Vezi definitia »