RIZOFÁG, -Ă, rizofagi, -ge, adj. (Biol.) Care se hrănește cu rădăcini. – Din fr. rhisophage. Vezi definitia »

acantofág, -ă adj. (despre animale) care se hrănește cu spini. (< fr. acanthophage) Vezi definitia »

VĂLMĂȘÁG s. n. Învălmășeală, neorânduială, dezordine; obiecte sau ființe aflate în neorânduială, învălmășite. – [De-a] valma + suf. -șag. Vezi definitia »

COPROFÁG, -Ă adj., s.m. (Insectă) care se hrănește cu excremente; scatofag. [< fr. coprophage, cf. gr. kopros – excrement, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

ESOFAG²(O)- elem. „esofag”. (< fr. oesophag/o/-, cf. gr. oisophagos, care duce cele ce se mănâncă) Vezi definitia »