Definita cuvantului paște
páște (pásc, păscút), vb. – 1. A pășuna. – 2. A păzi vitele la păscut. – 3. (Rar) A hrăni, a alimenta. – 4. A păstori o turmă de credincioși. – 5. A amenința, a pîndi, a urmări. – Mr. pascu, păscut, paștire, megl. pascu, păscut. Lat. pascĕre (Pușcariu 1282; Candrea-Dens., 1353; REW 6263), cf. vegl. puoskro, it. pascere, logud. paskere, prov. paiser, cat. paixer, sp. pacer, port. pascer. După Șeineanu, Semasiol., 69, ultimul sens s-ar datora unei influențe ebraice, ipoteză inutilă, dat fiind că, din punct de vedere al păstorului, a paște animalele nu înseamnă altceva decît „a aștepta supraveghind”. Der. păscare, s. f. (păscut; pășune; loc în care se așteaptă și se prinde mingea, în anumite jocuri), după păscut, ca nascare din născut (Tiktin); păscut, s. n. (pășunat); păscătoare, s. f. (Bucov., pășune); păscui, vb. (a presimți, a bănui), din vb. paște 5. – Cf. păstor, pășune.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu paște
ILIZIBILITÁTE s.f. Stare a ceea ce este ilizibil. [Cf. fr. illisibilité]. Vezi definitia »
PLANEITÁTE s.f. Proprietate a unei suprafețe de a fi plană. [Pron. -ne-i-, var. planitate s.f. / cf. fr. planéité]. Vezi definitia »
UROCORDÁTE s. n. pl. încrengătură de cordate inferioare cu coardă dorsală numai în stare larvară și corpul învelit într-o tunică celulozică în formă de sac; tunicieri. (< fr. urocordés) Vezi definitia »
texte s. n. pl. vorbe, afirmații, declarații (de obicei nonconformiste sau excentrice). Vezi definitia »
INECHITÁTE s.f. (Liv.) Nedreptate. [Var. inichitate s.f. / cf. fr. iniquité]. Vezi definitia »