Definita cuvantului păstra
păstrá (păstréz, păstrát), vb. – 1. A ține, a se îngriji de... – 2. A conserva, a reține. – 3. A rezerva, a depozita. – Mr. spăstrescu, spăstrire, megl. păstrés, păstriri. Ngr. παστρεύω „a curăța”, din πάστρα „curățenie” (Meyer 3231; Tiktin), cf. alb. pastroń „a curăța” (Philippide, II, 726). Semantismul nu este clar; poate trebuie să fie admisă o confuzie a lui παστρεύω „a curăța” cu παστώνω „a săra, a conserva”. Der. din lat. *parsitare (REW 6255) nu pare posibilă, cf. Rosetti, I, 161. Der. păstru, s. n. (conservare; economisire); păstrător, adj. (care păstrează). Bg. pastrja „a păstra”, pastrenije „conservare” par să provină din rom. (Candrea, Elemente, 408; Capidan, Raporturile, 233).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu păstra
PROSPERÁ vb. intr. a se afla, a se dezvolta în condiții extrem de prielnice. (< fr. prospérer) Vezi definitia »
KILOMETRÁ vb. I. tr. A marca cu borne (așezate din kilometru în kilometru etc.) distanțele de-a lungul unei șosele, al unui drum etc. [< fr. kilométrer]. Vezi definitia »
RESTAURÁ vb. I. tr. 1. a reface, a aduce într-o stare asemănătoare cu cea originară (o clădire, o pictură etc.). 2. a reîntrona (un suveran, o dinastie). II. refl. (fig.) a-și restabili forțele, a se întrema. (< fr. restaurer, lat., it. restaurare) Vezi definitia »
BISTRA 1. Rîu afl. dr. al Timișului, în aval de Caransebeș; 57 km. Izv. din M-ții Țarcului și trece prin Oțelul Roșu. Rîul B. străbate culoarul depresionar tectonic omonim, situat între M-ții Poiana Ruscăi, la N. și Țarcu, la S. Culoarul depresionar B. (27 km lungime, 2 km lățime și 58 km2) comunică spre E, prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, cu depr. Hațeg. 2. Com. în jud. Alba, pe Arieș; 5.566 loc. (1991). 3. Com. în jud. Maramureș, pe Vișeu; 5.244 loc. (1991). Expl. de calcare compacte. Mat. de constr. Vezi definitia »
imburá, pers. 3 sg. imbúră, vb. I (reg.) a acoperi ceva cu ceață sau cu bură (brumă). Vezi definitia »