BUICÍ, buicesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre plante și vite) A se dezvolta, a crește peste măsură (în dauna rodului). [Pr.: bu-i-ci] – Din buiac. Vezi definitia »

boráci (-ciuri), s. n. – Unealtă, burghiu. Din. germ. bohren „a perfora”. Vezi definitia »

ARÍCI, arici, s. m. 1. Animal mamifer insectivor, cu botul ascuțit și corpul gros, acoperit cu țepi (Erinaceus europaeus). ◊ Expr.: Barbă de arici = barbă țepoasă. Zbârlit ca un arici = supărăcios, ursuz. ◊ Compus: arici-de-mare = animal echinoderm cu corpul acoperit cu țepi, care trăiește în unele mări și oceane (Echinus lividus). 2. Nume dat unor boli ale vitelor. 3 Piesă făcută din bare de fier forjat sau sudat, prevăzută cu patru brațe cu vârf ascuțit și folosită ca obstacol împotriva animalelor, a autovehiculelor etc. – Lat. ericius. Vezi definitia »

SÁNDVICI s.n. v. sandviș. Vezi definitia »

BOHÓCI, bohoci, s. m. Fluturaș de noapte cu trupul acoperit cu perișori lungi și deși și cu aripioarele de dinainte cenușii cu pete roșii și albe (Mamestra brassicae). Vezi definitia »