Definita cuvantului pieptene
piéptene (piépteni), s. m. – Obiect de toaletă pentru păr, darac. – Mr., megl. chiaptine, istr. coptir. Lat. pĕctĭnem (Pușcariu 1312; Candrea-Dens., 1383; REW 6328), cf. it. pettine, prov. penche, fr. peigne, sp. peine, port. pente. – Der. pieptăna, vb. (a da cu pieptenele prin păr; a dărăci; a curăța, a cizela, a îngriji), care ar putea reprezenta lat. pĕctĭnāre (Pușcariu 1311; Candrea-Dens., 1384; REW 6329), cf. mr., megl. chiaptin; pieptănariță, s. f. (creasta-cocoșului, Cynorosus cristatus); pieptănătură, s. f. (coafură, frizură), cf. lat. med. pectinatura; pieptănaș, s. m. (pieptene mic); pieptenel, s. m. (darac); pieptănar, s. m. (fabricant de piepteni); cheptene, s. m. (Arg., bou).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pieptene
CONVOLUȚIÚNE s.f. v. convoluție. Vezi definitia »
EGRESIÚNE s.f. (Liv.) Ieșire. [< lat. egressio]. Vezi definitia »
NERVAȚIÚNE s. f. v. nervație. Vezi definitia »
ASÉMENE adj. invar., adv. v. asemenea. Vezi definitia »
SUPRAPÚNE vb. I. tr. a pune un lucru deasupra altuia, a așeza unul peste altul. II. refl. a se afla așezat deasupra altuia; (p. ext.) a coincide în timp. (după fr. superposer) Vezi definitia »