Definita cuvantului pierde
piérde (piérd, pierdút), vb. – 1. A rămîne fără, a nu mai avea. – 2. A risipi, a irosi. – 3. A se rătăci. – 4. A distruge, a extermina. – 5. A duce la pierzanie. – 6. A fi înfrînt. – 7. A avorta. – 8. (Refl.) A fi năucit, cuprins de emoție. – Var. înv. piarde. Mr. cherdu, chiardire, megl. perd, peardiri, istr. pierd. Lat. pĕrdĕre (Pușcariu 1314; Candrea-Dens., 1385; REW 6403), cf. it. perdere, prov., fr., cat. perdre, sp., port. perder. – Der. pierzare (var. pierzanie), s. f. (moarte năprasnică); pierzător, adj. (nimicitor); răspiarde, vb. (a duce la pieire), sec. XVII, înv.; pierde-vară, s. m. (vagabond, golan).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pierde
IZOPÓDE s.n.pl. Ordin de crustacee care au toracele format din șapte segmente libere, la fiecare fiind atașată câte o pereche de picioare; (la sg. izopod) animal din acest ordin. [Var. isopode s.n.pl. / < fr. isopodes]. Vezi definitia »
BRAHIOPÓDE s. n. pl. clasă de nevertebrate marine, sedentare, cu corpul mic, închis într-o cochilie bivalvă. (< fr. brachiopodes) Vezi definitia »
ALCÁDE s.m. (Liv.) Magistrat municipal în Spania. [Pl. -cazi, var. alcalde s.m. / < sp. alcalde, cf. ar. al-kadi – judecător]. Vezi definitia »
a prinde (pe cineva) cu mâța în sac / cu ocaua mică / cu rața-n gură expr. a surprinde (pe cineva) în flagrant delict; a(-i) dovedi (cuiva) vinovăția / necinstea etc. Vezi definitia »
TEROPÓDE s. n. pl. subordin de reptile dinozauriene carnivore, bipede, de dimensiuni uriașe. (< engl. theropod, lat. theropodae) Vezi definitia »