PREEXISTÉNȚĂ s.f. Faptul de a exista înaintea altui fenomen; existența anterioară. ♦ Doctrină mistică antică profesată și de unii filozofi, care admite existența sufletului înainte de existența corpului, precum și reîncarnarea sufletelor. [Cf. fr. préexistence, it. preesistenza]. Vezi definitia »

HORNBLÉNDĂ s. f. alumosilicat natural de calciu, fier și magneziu, negru sau verzui, în rocile eruptive. (< germ. Hornblende, fr. hornblende) Vezi definitia »

núntă (núnți), s. f. – Ceremonia de căsătorie, cununie. – Mr. numtă, lumtă, megl. nuntă, istr. nuntę. Lat. nuptiae (Pușcariu 1208; Candrea-Dens., 1260; REW 5999), cf. it. nozze (sard. nuntas, nunsas, cors. nonza), prov. nossas, fr. noces. Fonetismul nu este normal. S-a căutat să se explice rezultatul rom. prin încrucișarea lat. nuntiāre (Densusianu, Hlr., 127) sau plecînd de la pl. *nupți › nunți (Pușcariu; Byck-Graur 25). Cipariu, Arhiv., 469, urmat de Pascu, Beiträge, 11; Philippide, II, 660 și Scriban ar prefera să pornească de la lat. nupta, ipoteză care un înlătură problema. Oricum, trebuie să se admită un infix nazal *nunptiae, fie prin încrucișare cu nuntiāre (cf. v. sard. nunça „întîlnire”), fie prin simplă propagare; și de la pl. numpți s-a putut trece la numți, mr. nunți. Uz general (ALR, I, 254). Der. nuntaș, s. m. (invitat la nuntă); nunți (var. nunti), vb. (a face nuntă); nuntit, s. n. (nuntă). – Din rom. provine mag. nunta (Edelspacher 20). Vezi definitia »

șáică (șéici), s. f. – Barcă, barjă. – Var. Mold. șeică. Tc. șaika (Miklosich, Fremdw., 128; Lokotsch 1780), cf. bg., sb., rus. šajka. – Der. șaicar (var. șeicar), s. m. (luntraș). Vezi definitia »

BUTERÓLĂ, buterole, s. f. Instrument folosit pentru turtirea capului liber al niturilor; căpuitor. – Din fr. bouterolle. Vezi definitia »