Definita cuvantului plăcintă
plăcíntă (plăcínte), s. f. – Turtă, produs culinar cu umplutură de brînză, mere etc. – Mr., megl. plățintă. Lat. plăcenta (Pușcariu 1330; Candrea-Dens., 1399; REW 6556; Rosetti, I, 170), păstrat numai în rom. Der. este confirmată de fonetismul dialectelor. E dubletul lui placentă, s. f., din fr. placenta. – Der. plăcintar, s. m. (persoană care face sau vinde plăcinte); plăcintărie s. f. (patiserie). Din rom. provin rut. paljacyinta (Candrea, Elemente, 403), mag. palacsinta (Miklosich, Fremdw., 116; Edelspacher 21), germ. Palatschinken.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu plăcintă
ARAHNÍDĂ, arahnide, s. f. (La pl.) Clasă de animale nevertebrate din încrengătura artropodelor; (la sg.) animal care face parte din această clasă. – Fr. arachnide. Vezi definitia »
HÁLĂ1, hale, s. f. 1. Clădire amenajată, cu instalațiile necesare, unde se vând alimente (îndeosebi carne); piață acoperită. 2. Sală de dimensiuni foarte mari, amenajată ca atelier în fabrici, ca sală pentru manifestații sportive, culturale, pentru expoziții etc. – Din fr. halle, germ. Halle. Vezi definitia »
cétcă s.f. (reg.) sfoară groasă care ține rețeaua năvodului. Vezi definitia »
sălămâzdră, sălămâzdre, s.f. (pop.) salamandră. Vezi definitia »
studélcă, studélci, s.f. (reg.) act de danie. Vezi definitia »