Definita cuvantului pleavă
pleávă s. f. – 1. Rămășițe de spice sau de păstăi, tărîțe. – 2. Drojdie, sediment. – Megl. pleavă. Sl. (bg.) plĕva „paie” (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 263; Conev 72), cf. mag. polyva, sb. pleva, și plivi. – Der. plevaiță (var. pleviță), s. f. (Plantă, Xeranthemum annuum); plevniță, s. f. (magazie de pleavă), din sl. plĕvĭnica; plevos, adj. (tărîțos); plevușcă, s. f. (pește, Leucaspius delineatus; alevin; pești mici; gloată, plebe); pleviță, s. f. (plevușcă), în Munt., prin schimb de suf. al cuvîntului anterior (după Scriban, din sb. pijavica „lipitoare”); plimnicer(iu), s. n. (Trans., șopron), probabil în loc de *plevnicer, cf. pleșnicar.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pleavă
PEDICHIÚRĂ s.f. Operație de îngrijire a picioarelor, care constă în tăierea unghiilor, a bătăturilor etc. [Pron. -chiu-ră, var. pedicură s.f. / < fr. pédicure < lat. pes – picior, cura – îngrijire]. Vezi definitia »
ELECTROMIOGRÁMĂ, electromiograme, s. f. (Med.) Diagramă care reprezintă curenții electrici generați de activitatea musculară. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. électromyogramme. Vezi definitia »
STRINGÉNȚĂ s.f. Însușirea de a se impune cu necesitate, de a fi stringent. [Cf. it. stringenza]. Vezi definitia »
CONTRAȘÍNĂ s. f. porțiune de șină care dublează șina curentă a unei căi ferate în curbe, pe poduri, în dreptul trecerilor de nivel. (după fr. contre-rail) Vezi definitia »
FIÓLĂ, fiole, s. f. Flacon (mic) de sticlă, cu gâtul strâmt, închis ermetic, în care se păstrează de obicei medicamente (în special lichide sau pulberi sterile injectabile); ampulă. [Pr.: fi-o-] – Din fr. fiole. Vezi definitia »