Definita cuvantului plic
plic (plícuri), s. n. – Obiect de hîrtie în care se închide o scrisoare. – Mr. plic. It. plico „plic”, prin ngr. πλίϰος (Cihac, II, 688; Gáldi 230). – Der. plicui, vb. (înv., a închide un plic).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu plic
ASPERMÁTIC, -Ă adj. lipsit de sămânță bărbătească. (< germ. aspermatisch) Vezi definitia »
HEPTAÉDRIC, -Ă adj. În formă de heptaedru. [Pron. -ta-e-. / < fr. heptaédrique]. Vezi definitia »
SOVHÓZNIC, -Ă adj., s.m. și f. (Membru) al unui sovhoz. [< rus. sovhoznik]. Vezi definitia »
LÉXIC s.n. Totalitatea cuvintelor unei limbi; vocabular. [< fr. lexique, cf. gr. lexikon – vocabular]. Vezi definitia »
MACARÓNIC, -Ă, macaronici, -ce, adj. (Despre versuri, poezii, stil etc.) Care parodiază și satirizează pedantismul moravurilor cavalerești, amestecând cuvintele și formele limbii naționale cu cuvinte latinești, latinizante sau cu alte cuvinte străine. – Din fr. macaronique. Cf. it. maccheronico. Vezi definitia »