Definita cuvantului pocîlti
pocîltí (pocâltésc, pocâltít), vb. – A se deșela, a se speti. Probabil din sl. pochilŭ „încovoiat”, dacă nu ne înșelăm glosîndu-l așa. Se folosește aproape exclusiv în expresia pocîltit de foame, pe care dicționarele o glosează de obicei „sleit de foame”. După Cihac, II, 268 și Scriban, din sl. poklati „a ucide”, dar der. este greoaie. – Der. pocîlteală, s. f. (anemie, demobilizare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pocîlti
RĂPȘTÍ, răpștesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A murmura, a cârti. 2. Refl. A se răsti. – Din sl. rŭpŭtati, -šton. Vezi definitia »
ÎNDRĂGOSTÍ, îndrăgostesc, vb. IV. Refl. A prinde dragoste de cineva, a începe să iubească pe cineva; a se amoreza, a se înamora. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A iubi pe cineva. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se iubi. – În + dragoste. Vezi definitia »
ADO-EKITI, oraș în SV Nigeriei (Ogun), la V de Lagos; 287 mii loc. (1987). Centru agricol (porumb) și piață pentru animale. Vezi definitia »
BUNEȘTI-AVEREȘTI, com. în jud. Vaslui; 3.037 loc. (1991). Vezi definitia »
BRĂEȘTI, com. în jud. Botoșani; 2.197 loc. (1991). Biserică de lemn (sec. 18). 2. Com. în jud. Buzău; 2.796 loc. (1991). Satul B. este atestat documentar din 1655. 3. Com. în jud. Iași; 3.824 loc. (1991). Vezi definitia »