GENEALOGÍE, genealogii, s. f. Urmărire sistematică a filiației existente între membrii unei familii (marcante), făcută pentru a stabili originea și gradul lor de înrudire. ♦ Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu întocmirea unor astfel de filiații și legături pentru familiile domnitoare, nobiliare etc. [Pr.: -ne-a-] – Din fr. généalogie, lat. genealogia. Vezi definitia »

explicatie Vezi definitia »

CVADRIFONÍE s. f. tehnică de înregistrare și redare muzicală bazată pe patru surse acustice, care oferă posibilitatea unei percepții în relief; cuadrofonie; tetrafonie. (< fr. quadriphonie) Vezi definitia »

SPIȚERÍE, spițerii, s. f. (Pop.) 1. Farmacie. ♦ (La pl.) Medicamente. 2. Știința farmaciei; profesiunea farmacistului. – Din ngr. spetsaría. Vezi definitia »

HETAIRÍE s. f. 1. (în Grecia antică) asociație aristocratică, adesea secretă, cu caracter politic. 2. (în Imperiul Bizantin) corp de gardă imperială compus din mercenari străini. 3. (în Grecia modernă) societate literară sau politică; eterie. (< fr. hétaïrie, gr. hetaireia) Vezi definitia »